E orele 12 trecute fix si eu stau in pat cu laptopul in brate si cu o gogoasa cu ciocolata alaturi. Incerc sa imi aduc aminte daca atunci cand am cumparat-o era mentionat ca nu e cu Finetti. Eh, works just fine. Cu finetti sau cu ciocolata de menaj, eu tot o sa am arsuri, tot o sa trebuiasca sa iau o pastiluta. Ce pot sa mai zic. Odata cu varsta…
Dupa 1 an de zile – aproape – am simtit cum e sa te bata din nou pantofii. And it ain’t good Mister. Am acum doo degetele leucoplasticate. Ranite, suferinde! Care privesc cu teama ziua de maine si teama reintalnirii cu o alta pereche, fie ea si comoda, de pantofi.
Va dau un pont, daca tot ma cititi si astea. Mancati si de la Spring Time. Really!!! Au mancare BUNA!!! PAste Alfredo si Carbonara sunt foarte bune, iar nici cu Milaneze nu mi-e rusine. Eu de vreo 3 zile incoace mananc un meniu de-i zice “O masa copioasa” si zau de nu-i bun. Zic asta pen’ca oamenii au impresia ca acest fast food e nasol si nu e chiar asa.
Am descoperit un serial misto. Poate voi il stiti, poate nu, eh, vi-l spun oricum. Pam-Pam, Miranda!!! Este o comedie britanica si pe mine ma relaxeaza total. Watch it, i tell you!!
Stiti ce? Mi-e somn. Va pup!
If you enjoyed this article, please consider sharing it!
ti-am citit cateva articole , dragute . cu un amendament:scapa de engleza caci nu devine mai picant ci il strica . in general articolele, vorbitul romano-englez fac parte din teribilismul juvenil , credema ca suntem foarte multi ca procent care scriem si vorbim engleza nu e un cerc al initiatilor.amintesteti de Coana Chirita ce se persifla la ea, e valabil si in ziua de azi