One must care about a world one will not see.

Probabil va intrebati de ce titlurile mele nu au (aparent) legatura cu subiectul despre care voi scrie. Totusi, pana la final se leaga toate, va asigur ;).

Aseara am iesit la ceai. Unde? Intr-o ceainarie.  Care? Ceainaria Infinitea. Pana acum n-am auzit de ea. Pana acum nu m-a interesat subiectul atat de mult. Ma interesa doar daca prietenele mele propuneau vreo iesire – la ceai si nu la bere sau mancare – si trebuia sa imi arunc ochii pe Sfantul Google sa vad ce mai gasesc interesant.  Si cred ca m-am plimbat in vreo 3-4 dintre care, singura pe care o stiu (si cred ca stiu sa ajung acolo si cu ochii inchisi) e Aromaroma (care e undeva in zona Buzesti-Grivita [zona este stabilita de delimitarile mele proprii, ea poate foarte bine sa fie si Victoriei]) si cam atat. Stiu ca mai exista si Green Tea dar din cauza fobiei mele pentru scari, evit locul si oricum, ceaiul nu era grozav.  Era doar ceai. Si ceai din ala pot sa-mi fac si eu acasa. Deci nu.

Ideea e ca atunci cand vrei sa bei ceai si drept urmare, cauti o ceainarie, vrei sa mergi intr-o ceainarie in care ceaiul chiar sa fie bun. Nu neaparat special ci bun. Gustos. Aromat. BUN!

Si un ceai bun se obtine printr-o combinatie de factori atent selectionati. Cum ar fi:  sa fie semi intuneric, sa ai scaune comode (la infinitea initial am nimeri ceva usor incomod, dar nu din cauza lor ci din cauza ca sunt eu mai inalta si genunchii mei erau cu 30 de cm mai sus de masa. :D). Eu mi-am tras un minifotoliu care mi-a asigurat o ingurgitare placuta a ceaiului fierbintel.

Also, sunt importante micile detalii: biscuitii aromati (nu din aia la plic cu aroma de scortisoara) pe care sa ii inmoi in ceai. Bine, nu stiu daca e “ok” sa ii inmoi. Eu o fac ca-mi place mie mai mult si ca nu ma inteleg bine cu chestiile tari. Conteaza mierea si zaharul, conteaza ca nu se fumeaza inauntru. Pana aseara credeam ca e ceva normal sa se fumeze intr-o ceainarie. Pfiuuuu. Acum nu mai cred acelasi lucru.

Cumva aseara am constientizat acest cumul de factori. Stiam ca exista ceva, ca trebuie sa fie cateva lucruri care sa conteze la o ceainarie, dar pana aseara nu mi-am dat seama ce anume m-a facut sa apreciez cu adevarat timpul pe care l-am petrecut in ceainaria respectiva.

Ei bine, ceainaria Infinitea e acea ceainarie in care nu te duci doar ca sa te duci intr-un loc in care sa te vezi cu prietenii tai si sa vorbiti … infinit. Nu, e o ceainarie in care chiar te bucuri de ceai. Pentru ca e bun, pentru ca e liniste, pentru ca e frumos si elegant. Si pana acum nu am fost atenta la asta. Dar de-acum voi fi, va promit.

Si nu va pot promite ca ajunge aroma ceaiului la voi decat daca mergeti acolo. Si cand ajungeti, puteti sa va ganditi la mine. O sa scriu pe blog daca sughit sau ceva:)).

PS: incercati sa mergeti acolo, acum, cand totul e verde si inca sunt floricele in pomi. Cotroceni e un cartier superb. Daca as avea doua suflete, as vinde unul cuiva “rau” ca sa stau acolo.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.