fata din port

Cred ca venit momentul sa va plictisesc din nou cu si despre opiniile mele despre dragoste.

De unde si pana unde mi-a venit inspiratia(ca mi-a tot venit de cateva zile, da’ nu am avut timp sa scriu). Pai, eu am fost in acest mirific weekend acasa la parintii mei pentru a fi prezenta la nunta nasului meu (nunta care apropo, a fost superba!!!!:X) si …am intrebat-o pe mama cum a fost la nu stiu ce alta nunta la care fusese ea.

Raspunsul ei: eeh, a fost asa urat. Mireasa era o tiganca, neagra neagra, si …ce sa mai ..tiganca. Ca de ce i-au mai facut omului nunta, daca stiau ca se insoara cu o tiganca.

In mintea mea, revolta lua amploare.

Nu ma intelegeti gresit. Parintii mei sunt oameni buni, doar ca nu suporta tiganii. Au ei un pai impotriva lor inca de cand s-au crescut, au devenit oameni maturi, si au inceput sa gandeasca cu creierele lor.

Problema mea e alta…

De cand ma stiu eu mai maricica, si pasibila pentru casatorie, mama mi-a tot varat idei in cap, despre cum ar trebui sa arate viitorul ei ginere. Cu toate ca nu mama o sa fie maritata cu el, si nu ea o sa il iubeasca mama si-a dori sa fie: inalt, frumos, destept, cu bani, cu 3 facultati, cu vreo 3 firme la activ siii….ATENTIE: sa nu fie tigan, negru, cu cercei prin diverse zone(preferat ar fi sa nu fie la vedere), tatuat, cu codita, etc. Adica…sa fie om normal.

Imi zic eu in mintea mea: mah, o fi avand si mama dreptate la unele chestii de genul: perdelele alea parca nu se potrivesc in camera, ia-ti altele….sauuuuuuu… conduci prea repede….sauuuuu….mananca mai sanatos. DAAAAAAAAAR :  cand vine vorba de alesul inimii…cat de mult conteaza rasa?sau culoarea parului?sau numarul de tatuaje de pe corp?!

Va zic eu: pentru mine -foarte putin- [stiti ce se spune despre coreeni, nu?!] pentru parintii[in continuare declarati comunisti] din Romania -foarte mult-.

Va expun urmatoarele tipare (voi generaliza pentru fete):

1. fata mea cu un tigan. [nu vreau sa jignesc etnia rroma am avut si intelegeri si neintelegeri cu ei, deci sunt in stare sa admit ca sunt si oameni buni printre ei, da' nu prea multi]. Criza. Dezmostenire. Etc.  Asta mi-ar face mie ai mei. Tata nu m-ar mai recunoaste ca si copil, nu l-ar durea de nepoti siiii …eh, si asta ar fi cam tot. cu toate ca poate tiganul respectiv ar fi mai barbat, si ar iubi-o mai mult decat ar fi iubit-o vre-un romanas de-al nostru cu pielea alba…

2. fata mea si un tatuat/piercing-at. [exista vre-un short name pentru o persoana cu multe piercing-uri?!]. Pai mama cand a aflat ca am prieteni (sau ma rog aveam) homosexuali, a reactionat de parca ar fi aflat ca sunt membru activ al vre-unei bande sataniste. Deci nu prea bine…

3. fata mea si un tip mai in varsta decat ea. cu mult. Adica…fata mea de 22 de ani si un tip de vreo 35 de ani…Mama ar afisa un mare NO no NO pe fata. De ce?!…nu pot sa imi dau seama.

4. fata mea si un tip fara studii superioare. Say what?!?!.Eu chiar sunt de parere ca studiile superioare nu fac pe om. E ca un fel de haina. Am intalnit la viata mea oameni, care au terminat o facultate sau chiar doua, si care erau inzestrati cu cate o doza imbatabila de nesimtire si lipsa de respect, de iti venea sa te stergi cu diplomele lor fix acolo unde soarele nu intra[adica la fund!!!]

.

.

.

exemple or mai fi, dar mie acum nu imi mai vin in minte.

Ideal este TU sa stii sa TRECI peste prejudecati. TU sa fii capabil sa ii infrunti pe cei din jur pentru persoana pe care o iubesti. TU sa fii sigur ca merita toata aceasta cearta cu societatea …si apoi cred ca restul nu mai conteaza.

O serie de intamplari m-au facut sa ma gandesc…la ceea ce simt persoanele care intr-o relatie daruiesc mai mult. Iubesc mai mult. Iarta mai mult. Pupa mai mult. Imbratiseaza mai mult. Simt totul cu o intensitate mai mare. Au mai multa incredere. Isi doresc mai mult. Ce simt ele?Cum se simt ele?
Ce se intampla atunci cand iti dai seama ca persoana pe care tu o iubesti, si cu care tu vrei sa imparti totul .. nu vrea acelasi lucru. Te iubeste, dar are o alta viziune a iubirii.
Ce simti cand vezi ca toate eforturile tale, depuse de-a lungul unor ani, incet incet se naruiesc pentru ca de partea cealalta a baricadei sentimentelor…se iubeste mai putin. Se daruieste mai putin si se cere mai mult..
Cum te simti oare cand planurile pe care ti le faci, se naruiesc asa de pe o zi pe alta, pentru ca de partea cealalta nu exista un simt al responsabilitatii si al implicarii asemuitor celui pe care tu il simti in fiecare zi.
Cum e sa iti privesti viitorul alaturi de persoana TA printr-o ploaie de lacrimi, si viitorul sa arate asa:

PS: nu e povestea mea.

Uitandu-ma (cam pentru ca 4 -a oara anul acesta) la acest filmuletz, mi-am dat seama de un lucru.
Ca nu pot sa inteleg, cum o femeie…(asta in cazul in care se intampla lucruri de genul acesta…) ar putea sa se comporte asa in fata barbatului pe care il iubeste. Si ca acel barbat o iubeste!! I mean…C’mooooon!!!…
Vreti sa imi spuneti voi mie, ca atunci cand aia doi s-au cuplat, in x luni de zile pana s-o ceara idiotul ala in casatorie, (pentru ca daca in x luni de zile nu a observat acest comportament deviant la stimabila…se poate numi, IDIOT este?). Revenind la problema cu idio….femeia. Tu femeie fiind, chiar si maritata…ce anume te impinge sa mergi, aratand ca dracu, comportandu-te ca o “mirifica” nesimtita in fata barbatului tau? Adica…sincer, el nu e obligat, nici chiar de Dumnezeu sa te suporte. Stim cu totii, ca fraza aia …Pana cand moartea ne va desparti, nu mai e demult valabila. Sau ma rog..chiar doar moartea va mai desparte, mai pune ala mana pe tine…la pulivara!!!
Dar astea-s cazuri speciale, nu?